Dis de dimineata, la un sandvis, un iaurt si o cafea calda cu lapte, am lecturat o postare de pe un blog..vezi
http://sleepy00.wordpress.com/2013/03/05/cum-ne-purtam-cu-plozii/, care mi-a deschis apetitul de harta si cearta, de furie si dialog polemic cu oricine se ia cu mine in piept...:)) Comentariile venite la postarea respectiva, insa, au venit in ajutorul gandurilor mele..Deci sa purcedem la subiect.....Cum te porti cu copilul altuia de langa tine? Chit ca ai sau nu tu insati/insuti copii...Cu atat mai mult cu cat ai si tu copii...Il vezi in parc si ii dai o bomboana din aceea din cutie, pe motiv ca este ziua nepotului tau, chiar daca "beneficiarul" bomboanei n-are nici 2 ani???? Sigur ca ii dai....O intrebi pe amarata de ma-sa care a iesit cu el in parc doar pe post de bibelou daca are voie copilul asa ceva? La ce bun? Ce, n-o sa manance oricum, peste cativa ani??? Corect, chiar asa! Dar daca totusi te hotarasti s-o intrebi, o faci musai dupa ce i-ai dat deja copilului bomboana in mana, i-ai desfacut si hartia, a si muscat jumatate....ASA SA FACI!!!
Apoi....cand vezi un copil, pe care nu il cunosti, sau pe care il cunosti foarte putin, pe el sau pe parintii/bunicii lui...e maricel in mintea ta, are peste 2 ani...in brate la mama/tata/buni...sau il vezi plangand sau tipand sau cerand sau nevrand sau neputand sau chiar urland....e musai sa-i spui..."Vaaaaaaaiiiiiiiiiiiiiiiii, dar ce baiat/fetita mare, vaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ce rusine, vaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii esti rau/esti rea..or sa te pape cainii din parc, n-o sa mai vina Mos Craciun, se vor supara toate jucariile pe tine, vaaaaaaaaiiiiiiiiiiiiiiii, da-te jos din brate ca mami o sa se imbolnaveasca si o sa plece la dna doctor si n-o s-o mai vezi.............vaiiiiiiiiiiiiiiii.....GET THE F..K OUTTA HERE...zice mama copilului, dar nu mai are voce, i-au papat-o si ei cateii din parc pentru ca nu a fost cuminte si nu si-a educat boracul cum se cuvine.....
Next.....Vai, ce frumos/frumoasa esti! Tu stii poezii? Stii sa numeri? Stii vreun cantecel? Copilul de pana la 3 -4 ani, poate chiar si cei mai mari, chiar daca stiu, nu le vor spune oricui si oricand, e firesc, nu sunt trofeul nimanui si nici vreun puppy din plus care are un buton care odata dat pe On, trebuie sa parleasca la comanda......dar no se poaaaaaaaaaaa....esti atat de mare si nu-mi spui si mie o poezie....vaiiiiiiiiiiiiiiiiii, pai baietelul meu spune poezii si aplauda si papa si tot si primeste si bomboane si uite ce mare s-a facut!!
NOTA: Dorinta oamenilor mari de egalitate intre copilul meu si al tau si al vecinei si al bunicii de acum 40 de ani si al fratelui cu sora.....uniformizarea, neiesirea din tipare...cum scoate unul capul si tipa sau nu vrea lapte, vrea paine, sau nu vrea carne, vrea acadea....cum ii aratam degetul (aratatorul, nu pe cel din mijloc...pe ala ni-l arata ei peste cativa ani) si-l apostrofam sa nu cumva sa iasa din rand...
Nu pot intra in capitolul mancare, papica, supita, suculet..nu pot....aici ma dau batuta, desi, daca-mi adun fortele si hormonii din dotare, rezist cateva runde.....nu pot nici cu suplimentele alimentare pe care trebuie sa le dam copiilor, omegile si probioticele, nu mai zic de antibiotice cum le curge mucul din nara stanga....in general, nu pot!!!
Am invatat doua lucruri vitale pentru existenta mea de mama si de viitoare probabil altfel de mama si altfel de mama....Copilul nu este dreptul tau, daca l-ai facut, ai mai multe obligatii decat drepturi, pe care daca ti le duci la bun sfarsit in echilibru, vei primi si drepturi cu varf si indesat..asta daca le vrei si le accepti asa cum vin ele, nu cum le-ai vrea tu....and second: Nu-ti minti copilul niciodata, oricat ar fi de mic, o sa faca si el la fel cu tine cand va fi mai mare si n-o sa-ti recunosti vina, desi este a ta in mare parte. In egala masura, de la cea mai haioasa gaga pe care o face pana la cel mai dureros sau dramatic episod din viata lui, ia-le exact asa cum vin si nu te mira de nimic..toate sunt firesti, daca iti deschizi putin mintea si sufletul.....
Ah, inca o nelamurire......de ce aproape toti oamenii casca ochii mari sau ii dau peste cap cand doar rostesti faptul ca ti-ai dori si al treilea copil....adica dori dori, adica dorit, vrut, facut, neintamplator, cu mintea in cap si capul pe umeri.....Ce-i cu oamenii? Acum, ca la noi kid no 2este on board, dialogul dintre mine si diversi decurge cam asa: "Acum o sa ai fetita, nu?" "Pai, nu stiu, nu neaparat"..."Pai, asa ar fi frumos, sa ai pereche..."...."De ce, se iau intre ei?"(si aici stiu ca cineva imi va sari in ajutor :)))..."Ei, nu, dar asa e frumos"
Sotul meu, la aceste comentarii mereu raspunde la fel: "Nu-i nimic, daca nu e acum fata, poate e la al treilea"....Oamenii fac ochii mari si deja ne pun cu totul sub semnul intrebarii... Si mi se pare tare funny..Dar ramane nelamurirea nelamurita...Ce-i cu oamenii??
Si acum pentru destindere si relaxare, postez si aici noua mea obsesie muzicala.
http://www.youtube.com/watch?v=uIZUI8WAq1E
