I'm nobody and i know it

Am sa fiu foarte scurta, e 1 noaptea, am terminat treaba, mi-e somn si nu mi-e somn, ii daut arcoale lui Stefan care viseaza..urat, se pare, ma uit la Violeta mea cum respira in somn, cum are aripi de inger, ma duc la el in camera si ii ascult respiratia...miros frumos amandoi, a puritate, a copilarie....Deci fff scurt....
In timpul unei plimbari cu metroul, eu si zgaiba, acum vreo 3-4 zile, printre altele, multe altele, mi s-a oferit locul pe un scaun, insa am refuzat pe motiv ca mamzela dormea atarnata de mine si dormea bine...nu m-am asezat, insa doamna care-mi oferise locul a insistat sa ne cunoastem...bini bini di tat....si a vrnit si m-a batut pe umar si, cu cea mai adanca mila de care putea da dovada, m-a intrebat daca am un loc unde sa stau cu fetita...m-am privit in geamul usii si paream intr-adevar neajutorata,  copilului i se balanganea capul de la mersul metroului, paruil i era plin de chimen de la covrigeii pe care ii rontaiam cu nesat in capul ei....eram un homeless in ochii cuiva....straniu.....ce-am ajuns....m-am amuzat, dar acum nu o mai fac...o las asa cum a cazut, s-ar putea sa insemne ceva...
   Una peste alta, de a nimanui ce sunt, am mers cu fi-mea la mall, am  inghitit o decaf la starbucks si ne-am clatit ochii, apoi azi am fost la liceu, unde am invatat eu..am fost cu ea..si am avut un sentiment de bine si de liniste, inca il am....s-au intamplat multe acolo pentru ca eu sa fiu azi aici unde sunt, toate s-au intamplat acolo, de fapt....
.....Si mancam cirese,  multe cirese si le e bine cand suntem toti si mi-am comandat salvari cu dungi mov sa par si mai de capatat...si o sa ma tund cu breton retezat si, nu, n-o sa fiu most likely niciodata doamna pe care o cauta altii cu privirea...sau nu pentru mult timp.

mirare, stupoare...inversunare....

Fara sa fiu implicata direct, azi am asistat la o discutie intre o tipesa de 25 de ani, fara copii si o tipa de 35, cu doi copii..mici...4 ani si 2 ani, cam asa....de undeva de sus, prima ii spunea celei de a doua ca manifestarea copilului ei e semn de rasfat si ca ar trebui sa ia masuri....am luat foc si am facut implozie..am fost un turn geaman in toamna lui 2011....iar tipesei ii doresc copii, frumosi, sanatosi si zgomotosi....daca se poate, gemeni, sa-i treaca....hallelujah!!!!!

la multi ani, sa traiesc, sa-nfloresc, sa ma veselesc..

La multi ani mie, zilele trecute am implinit 10 luni de cand nu mai dorm, decat franturi, jumatati de ora sau cel mult doua ore legate...a devenit obișnuință,  îmi place, așadar,  cand am posibilitatea sa dorm 15 minute mai mult, fac pachetele, desfac pachetele, flutur maturele, bag gunoi in ele, strang jucarele sau ma impiedic in ele, invart in cratițele, scot mancare din ele, asta de cel putin 2, 3, 4 ori pe zi...10, 15, 20, dupa noroc...si atunci ce vina  are Stefan care, la întrebarea "mami ce este, ce stie sa faca?", pusa intr-un context in care ne povestea ca vrea sa fie profesor de matematica, el vrea sa fie tati, raspunsul a fost "mami nu e nimic, mami stie sa faca mancare"....ceea ce evident nu ma ridica la rang de  chef....
  Una peste alta, imi doresc sa dorm, nu la pensie cum des mi se spune ca se va intampla, nu, acum.....si, nu, pentru asta nu o sa intarc copilul no 2, si nici mai putin n-o sa-i dau sa suga noaptea, cum am mai auzit, si nici chiolhane de mancare n-o sa-i servesc in ceas de vară pana-n seara n-o sa-i dau doar doar o fi satula...caci laptele nu-i pentru saturat acum....
   Asadar, am avut sa va spun mai nimic, mi-am urat singura la multi ani de vreme ce nimeni altcineva nu s-a sinchisit sa o faca, si am mai facut si eu altceva decat sa dorm in astea 20 de minute cat atipeste floarea....
   Sa fie bine ca sa nu fie rau...pace pe pamant!

Garfield si o partida de sex cu biciu'

     Azi, dupa multe, nenumarate, chinuitoare zile de stat numai in casa, am imbracat hotarata cele doua odrasle, nici nu stiam cum, cu ce, ce vreme sau ce anotimp mai e afara, si am luat-o la pas prin cartier, la o mica aprovizionare si o mare oxigenare de creiere si o mai buna functionare a relatiilor interumane, partial deteriorate in ultima perioada....Daca Violeta a adormit in wrap in primele 3 minute, Stefan ma strangea tare de mana si-mi facea traseul, ca pe un labirint la capatul caruia om gasi doar doar, macar un ou kinder, dupa care tanjeste nespus, fiind restrictionat lately de la asemenea ispite..si da-i si mergi  si ccolo si dincolo, si la stanga si la dreapta, mai flacai, hai, hai....ne luam hristile, rosiile, broccoliurile si alte sanatoase din astea, mai putin rosiile with no taste, dar am vrut noi salata la pranz si salata s-au facut ,sarim peste oul kinder pe care brusc nu l-a mai vrut, 1-0 pentru mine, ne mai invartim in jurul cozii si ajungem la piata, mai precis langa piata, langa chioscul cu ziare, pungi, chiloti, agrafe, sosete de dama, probabil si salam sasesc, dar n-am bagat de seama....si odata ajunsi, Stefsn ma trage frenetic de mana si glasuieste...uite, mamiiiiiiii, revista cu scoobyyyyyy....mda, nu e oul, e revista, dar tot e mai bine, avem jocuri in ea, nj stiu ce bratara cacacioasa si sclipitoare, in fine, cerem revista si mai dam un ocol chioscului...mamiiiii, uite-l si pe Garfield....era vorba despre un dvd caruia i-am venit rapid de hac, explicandu-i ca nu le putem lua pe amandoua....ok, inteles, copil multumit si cu atat, copil 2 trezit de entuziasmul copilului 1si de o duduie care urla langa noi sa luam menta ca ne ajuta daca avem diaree...mie menta aia chiar mi-a facut cu ochiul pentru o limonada sau pentru o salata cu cartofi si branza......dar am zis pas, era doar pentru deranjamente la stomac, ne explica doamna producatoare..pfffff.....asaaaaaaa, sa revenim, Stefan il vede pe Garfield si apoi ma intreaba..mami, aia ce e?? Care aia, mami? Aia, de sus...ce cadou are?    Ridic privirea15 centimetri mai sus si ma uit in ochii langurosi ai unei dudui care-si bagase intre sanii voluptuosi un bici, scosese limba de 3 metri afara si ne invita  la o partida de sex......langa Garfield si Scooby Doo si revista Mamisi Superbebe si langa cea cu retete pentru pici......si sa nu credeti ca sjnt vreo pudica si nici nu ocolesc intrebarile lu'fi-miu, oricare ar fi ele, ca atare , la intrebarea...mami, dna dr.te-a taiat pe burtica sa o scoata pe Vio......raspunsul a fost cel adevarat, vio a iesit fix pe unde a iesit, raspunsul a fost o mini piveste, dar adevarata........Dar cu duduia din vitrina, j conjurata dd alte dudui, imbracate in fire de ata, cu biciuri si cu priviri rele ce ma fac?   Ii zic ca sjnt politiste???    Am scapat ieftin de data asta, i-am spus ca nu stiu ce cadou contine pentru ca nu am cumparat-o niciodata si nu a continuat.....astept episodul urmator, cu drag si dor....
      Si totusi, de ce langa revistele pentru copii?

Simfonia carnatilor

De la ultima postare, de mai bine de o luna, cand ma laudam ca citesc in tihna si ca adun  ioburile propriei mele existente, am ramas cu lauda...am mai parcurs 14 pagini si am maisfaramat cate ceva in mine, dar rabdare mai multa ca acum nicicand nu am mai avut..Trec peste gunoaiele de sub pres si peste partea mai putin frumoasa si va spun ca joaca mai multa si diversificata, dar si atentie distributiva  ca in astea 3 saptamani, nu m-am jucat si nu am avut toata copilaria mea....chiar si plini de bube si dureri, printre urlete si gemete,  copiii mei doar asta vroiau.sa se joace...firesc, ca si copilul tau, al lui, al oricui..Dansul e la mare rang in familie..sub bagheta lui Stefan toti trebuie sa miscam ritmic fundurile astfel incat el sa poata lovi cu putere, cU toata puterea pe care o are pentru a elibera tot ce a adunat perioada asta..ghiciti al cui e cel mai batatorit? Mine, ofcors...Cate roluri, cate replici, cate carti de activitati, cate piese de teatru, cate mancaruri am facut impreuna..numai eu stiu...Cum unde e Violeta?????? In brate la mine,, ofcors din nou....Epuizand cea mai mare parte din activitatile indoor ever posibile, azi ne-am gandit sa le cantam unor ficati ce se pregateau sa-si dea obstescul duh intr-o tigaie, sa le facem un cantec, astfel incat Violeta sa ramana in scaunelul ei un pic mai mult de 30 de secunde ....si a iesit un cantec pe cinste despre ficati, in care aproape toata famila batea din palme si se invartea mai ceva ca la mizeria aia cu taxi-ul care ne duce oriunde, la care suntem toti mai ceva ca la concert....aaa,  e vorba despre ficati de pui, din aceia din caserola, nu despre ai mei, lor le-am cantat vesnica pomenire  acu'ceva vreme...
Dar dupa zile din astea, inveti ca joaca e un miracol, ca prin ea, afli multe despre copilul tau, ca este , poate, cea mai eficienta, mai pasnica , nu neaparat cea mai la indemana si mai usoara, metoda de a comunica cu copilul tau...cand spun joaca, ma refer la a lua doua bucati copii propri, de varste si cu nevoi diferite, dar muuuuuuulte, a-i pune la un loc si ai face sa rada in hohote....da, eu, eternul clovn.....ma retrag in aplauze, imi dau masca jos si ma duc sa ma asez din nou la masa de lucru....concepem simfonia carnatilor, am de lucrat cu plastilina si de uns bube, am de vorbit cu pestii in limba pestiseasca...ne-am luat acvariu si avem preocupari noi, am de luat cadouri pentru pirati si pentru hipopotami dd jucarie, am de alaptat intr-o armonie aproape perfecta in care incerc la final sa imi salvez sanii de coltii fiorosi ai blandei flori de primavara...si, daca mai raman 0, 76 secunde, as vrea sa imi salut sotul, sa-i dau un blid cu mancare si sa il incurajez ca probabil vor veni vremuri in care nu numai ca ne vom plictisi de perii albi  si de ridurile adanci, dar poate ca vom apuca sa terminam o propozitie care sa aiba un pic maii mult decat subiect si predicat...if only..