Memories

2013...dormeam dusa după o porție zdravănă de plâns ca nu mă lăsau sa merg la Lidl sa aleg pastele, făcusem tort de ciocolata, au zis ca a fost grozav, așteptam oaspeți. ..eram pi val...dimineața aceea fără cafea a fost singura acceptata și trăită intens...fără cafea....ora 9...tipa din toți rărunchii și asistenta sefa mă avertiza ca o sa am de furca mult cu ea, ca o sa-mi facă zilele amare...Am ignorat-o zâmbind și mi-am văzut de ale mele. ..a ieșit din mine, dar nu ne-am despărțit niciodată mai mult de câteva ore...sta pe mine și toarce și acum ca și atunci, ne întreabă pe fiecare dacă suntem supărați și de ce, e cel mai bun pansament pentru lacrimile lui Stefan atunci când se duce la el și îi spune...lasă că trece,  nu mai fi supărat,  nu mai plânge. .asta pe 1 an și 11 luni....2013...mă întorc în timp ...pe patul de spital. .stăteam amândouă lipite, sugea,  ne cunoșteam,  ne adulmecam, ne respiram una alteia suflul , iar eu muream de drag...2015....acasă,  stăm lipite, suge, ne cunoaștem de o viață,  ne adulmecam în fiecare dimineață,  respiram parcă în același ritm..eu am murit de drag.
   Parcă o nasc iar, e aceeași emoție intr-un timp diferit, nimic nu s-a schimbat,  doar ca vorbește și iubește și ea intr-un ritm alert...nu vrea și nu poate fără S...îi despărțim rar și sunt schiloditi în momentele alea...uita, își reamintesc, plâng,  urla, își țipă durerea și uita iar...
   O sa mor iar de drag dimineață la 9:00...iar profu lui meu preferat  o sa îi dau din nou cadoul pe care și l-a dorit...dorm toți,  fiecare în patul lui, am trecut sa le simt respirația. .mă duc sa mă cuibăresc undeva sa-mi retrăiesc momentul....l-as surprinde intr-o fotografie, încă aștept...O sa-l încui bine sa nu mi-l ia anii...

Detox

Deșteaptă, grasa și frumoasa...așa cum mă știți cu toții. .3 care citiți bazaconiile astea de aici...la fiecare din calitățile astea, mai scădem câte puțin. ..deșteptăciunea luă o pauza cam lunga, bag seama, frumusețea se dezintegrează, iar grăsimea o punem în cui în curând. ..echipament, greutăți, centura, jambiere, ZAZ, copiii mei, domn profesor, salate nenumărate cu sos de chilii, ture de parc, scări de bloc urcate și coborâte,  bicicleta și body shaper-ul de la ai mei de acasă,  mintea mea under construction, câteva cărți bune...nitica halva și oleacă de mucenici ca doar nu m-am călugărit. .....Toate mă vor transforma în Ana Cosanzeana , mama tuturor răniților și a celor neraniti , care înghite găluște acre și nesărate venite din partea celor care-mi recita când au ocazia ca "arăți ataaaaaaaaaaa de biiiinee! !! Oau. .și ai 2 copii"..sigur, uneori mă pieptăn sa-mi pun mascareala pe gene, dau cu muionele pe buze și mai păcălesc ochiul privitorului, dar de cele mai multe ori nu o fac și totuși se uita lumea la mine ca la soare
......în concluzie...ca, de fapt, nu am zis mai nimic..

Ah, încă ceva..
25 de kile Fi-miu și 12 kile fi-mea...în brațe sau în spate sau calare sau de gat se pun, nuuuuuuuuuu?

Și ...Cică cine e ZAZ. ..Ea e...parcă o cunosc de o viață,  nu știu de ce...
https://m.youtube.com/watch?v=Tm88QAI8I5A

Silenzio stampa

Aici sunt acum, intr-o silenzio stampa care-mi șade bine..dar pentru ca cei 0,18 fani ai mei mă hărțuiesc constant și mă întreabă mereu de ce nu mai scriu pe blog, de parcă as fi scris vreodată ceva de interes, it was just for fun, o sa mă exprim concis, fără cuvinte, nu prea le mai am, le caut prin cărți multe perioada asta, le transform în culoare și le fotografiez, cu un telefon deștept, doar nu-s eu fotograf, departe de mine pretenția asta. ..așa ca, vizionare plăcută. ...cam cu asta ne lăudăm. ..ahhhh. ..și pen' cei roși de curiozitate, deși slabe șanse sa citească taman ei aici, DA, pe ea încă o alăptez și o țin toată ziua în brațe și în cârpe,  iar pe el, da, încă îl mai încurajez sa facă tot ce simte nevoia sa facă...ahhhh, weirdo. .

Ah, era sa uit, a găsit profu' ceva foarte tare...ZAZ
...ascultam pe repeat, zilnic, noi, copiii...
...și cam atât facem...lucrurile serioase sunt pentru oamenii serioși. ...Nu-i cazul...ca și smartfoanele, de altfel, pentru smartoamenii, Nu-i cazul meu, doar încarc la pozele astea de 45 de minute....
...si-am încălecat și m-am culcat.