Nu-i titlul vreunei prajituri, sunt doar gandurile mele si starea mea actuala....E o toamna atat de frumoasa afara, dar inauntru a plouat mocnit, a fost furtuna si speram ca incepe sa rasara soarele..au fost bolnavi ei doi, Tatanu a ajuns la ceea ce nu-mi doream, la antibiotic, la nopti nedormite, la tuse rea, la cate si mai cate....Tati a fost mai bine si, oricum el e tati, rezista la orice....S-a intamplat si ce nu mi-am dorit sa se intample....sa ia viroza nuanta violet.....si mi-a atins floarea, rau de tot, cu plans mult, cu ochisori lipiti, cu gemete si nopti nedormite..intr-una din ele a dormit in brate la mine, cu mine in picioare in mare parte a timpului, era singurul mod in care putea respira..si mirosea peste tot a boala, desi tineam ferestrele larg deschise ziua...Dar azi e o zi speciala, altfel decat ultimele, Tatanu e la gradi, cu ceva lacrimi in ochi de dimineata si cu plansul in gat ca lui o sa-i fie dor rau de mami cat o sa fie la gradi, Violeta a ras mult azi si asteptam asta cu sufletul la gura, caci in ultimele doua zile nici glas nu a avut, nici putere sa tina ochii deschisi si atunci m-am gandit sa fac o prajitura cu ananas, sa-mi ocup timpul pana se intoarce el si pana se trezeste ea...si a iesit un deliciu si parca a mai alungat stropii de ploaie. Rade soarele de dupa norisori, asteptam sa lumineze toata casa.
P.S: Ma gandesc din ce in ce mai des sa schimb numele blogului, mocneste ideea....
Schimba-l ca ai deja inca doi ochi albastri.
RăspundețiȘtergere