Aveam in minte o postare despre lucruri dragi mie, fara de care nu prea merg inainte, dar aman putin, am fost la Posta azi si nu ratez momentul de a impartasi mizeriile pe care le vad zilnic, pe oriunde intru...afara sunt multe mizerii, inauntru, la mine e cald si frumos (cald e sufletul, caloriferele sunt sloi in seara asta..) pentru ca o aud pe fi-mea cu suspina in somn si o vad cum zambeste in coltul gurii, pentru ca Stefan mi-a spus de 20 de ori azi ca ma iubeste si s-a culcat linistit in timp ce-i canta lu' tati "Azi Grivei e manios, ham ham" si pentru ca azi ma culc inainte de miezul noptii si pentru ca mama mi-a facut azi o surpriza, un dulapior cu sertare pentru dormitorul meu, in care sa aranjez totul pentru Violeta; mi-a spus ca-mi face o bucurie pentru ca eu nu-mi mai fac asa ceva, ma gandesc numai la ceilalti si mi-a topit nitel sufletul.....Si acu' sa revenim la Posta Romana, cadrul perfect pentru plimbarea mea de azi cu fi-mea atarnata intr-un mod brutal si schingiuitor intr-un mei-tai gandit de mine din niste draperii mai vechi... Intru la posta fluturand o factura in mana in timp ce-i cant Violetei un cantec la care vibreaza extraordinar de mult, ma asez la coada, caci posta fara coada nu se poate, NICIODATA, si cant mai departe....in fata mea, undeva mai jos auzeam un bocanit permanent, o bataie nervoasa dintr-un picior "invenlit" in niste cizme caraghioase cu dantela si niste volane hilare..ridic privirea si dau de o fusta portrocalie tot cu volane si flori si plec din nou capul catre fi-mea care ingana de zor ca ma oprisem din cantat....ma scutur putin, imi iau inima in dinti si ridic inca o data capul...o domnita de cel putin 50 de ani, zic eu, impopotonata nevoie mare, parfumata putoare mare, fffffffff mare,batea strasnic din tocul cizmei..de nervi.....se intoarce catre mine si zice.." uite, fata, sa le mai ceri astora ceva, niciuna nu-i draguta.."...Ma uit, ma invart , ma codesc....eu oi fi fata careia i se adreseaza? Da, clar, doar n-oi fi doamna daca mi-am facut codite, unghii negre, mi-am pus cercei de lemn si mi-am atarnat boracul , probabil turnat inconstient cu te miri cine si pe unde...Incerc sa ignor,dar, ash, cum se poate, doamna era foarte nevorbita si incepe s-o ia la trei pazeste pe functionara de la posta, spunandu-i ca, daca ar fi fost desteapta si i-ar fi impachetat coletul, ar fi primit ceva, nu i-ar mai fi cerut restul inapoi, ca nu stie sa se poarte cu clientii, ca nu stie sa faca un ciubuc, ca nu e datoria ei sa-si inveleasca coletul ca ea n-are studii de impachetat, ci studii de marketing (da-mi-as una.....era o doamna de marketing, proaspat intoarsa de la un eveniment corporate, most likely, care expedia nush ce nush unde, dar n-o lasau unghiile false de culoare verde sa faca asta)..Se termina episodul cu "doamna", pleaca, mai bombane ceva, ma scutur bine, incerc sa-mi revin, cand aud un copil plangand in stanga mea...o fetita dulce tare , de vreo 5-6 ani, insotita de neinspirata ei mama, venita de la serviciu "special" sa-i faca hatarul neascultatoarei si s-o ia de la scoala ca sa nu se mai smiorcaie atat. Fetita ii cerea ceva,nu stiu exact ce, cel mai probabil o revista din cate am inteles, dar asta i-a provocat ma-sii o criza de nervi ca a rasunat toata Posta..."Cu tine nu mai terminam niciodata, niciodata nu esti multumita,n-o mai scoatem la capat, ii spun lu tac-tu si te calca in picioare..." Scoate nervoasa caciula fetei din ghiozdan si da sa i-o puna pe cap,moment in care o zgarie de nervi la ureche...Fetita incepe sa planga,mai mai ca plangeam si eu, chiar imi veneasa plang si sa ma duc sa-i cumpar eu revista..doar ca ea chiar plangea de durere, o zgariase la ureche si ii curgea sange.....Mi s-a facut si mila si sila si i-am dorit fetitei mult noroc in gand, sa cresca mare si sa-si gaseasca un drum frumos in viata...A smucit-o bine amintindu-i sa n-o mai faca de ras in locuri publice si au iesit...Parca ma zgariase pe mine cineva, am ramas cu un gust amar, dar mi-am revenit repede caci doamna de la ghiseu imi cerea banii, contravaloarea facturii..trebuia sa achit 36 ron..i-am dat 50 si inca 6 lei, asteptand restul....primesc 30 de bani si un politicos "la revedere"...m-am gandit ca nu- mi-as dori sa revad niciodata caricaturile astea din posta, poate doar pe fetita si sa-i dau revista, presupun ca nu i-o lua nimeni prea curand...30 de bani???? Pai, eu vreau 20 de lei..Nu si nu, ca nu i-am dat atat, ca pentru ce sa-mi dea 20 de lei....Pffff,noroc cu o doamna de la coada care a sarit in apararea mea. Mi-am primit banii si am fugit mancand pamantul, mi-am scos copilul la aer, sperand sa revad fetita afara, undeva, avea niste ochisori superbi si un par lung si bogat..doar doar o avea ma-sa de ce sa traga....Am ramas cu un gust amar, lumea e pestrita, invat ceva din asta, cred ca nici nu-i rau ca e asa, dar cand vad un copil necajit din cauza parintelui, zau ca se rupe ceva in mine...
Am iesit si mi-am continuat trilurile catre fi-mea deja adormita, batand pasul soldatului catre poarta gradinitei, de unde stiam ca va iesi sufletul meu sa-mi povesteasca cum a luat el premiul 1 la concursul de copii inteligenti...Si am revenit la mine, la noi, dar ochii inlacrimati ai fetitei tot ii am in minte....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu