La multi ani, faptura...

Acum cativa ani, doi mai exact, cand nu-mi imaginam ca voi fi mama unei fetite, stiti, nebunia mea, ca n-o sa am decat baieti, bla bla tra la, cand eram inconjurata de bratele lui Stefan, cand nu speram la fericirea de acum, ei, atunci, a aparut in viata mea o margica mica mica, cu ochi negri, mici, cu falci si cu miros de parfum cum numai ei il au....si urma sa fie a mea, indirect, sa-i promit lui Dumnezeu ca, din umbra, cumva, candva, mereu o sa am grija de ea...S-au dus doi ani frumosi, a venit si floricica mea mov si acum am 3 copii.....La multi ani, Antonia, sa ajungi departe, unde te duce viata, sa razi si sa plangi cat poti, cat vrei, sa mangai, sa fii buna si sa mergi cu capul sus mereu. Si daca ti se inchid usi, vino si pe la noi,avem 8 brate deschise si 4 suflete empatice....

La multi ani, Anto!!!

De ce-uri la 33

Stefan si-a incheiat de ce-urile de ceva vreme si cred ca era timpul ca cineva din familie sa revina la vechile obiceiuri...mereu nelamurita de mine, iar se intreaba si iar cerceteaza, desi am fost invatata sa cred pur si simplu, fara sa mai pun atatea intrebari...Si totusi....mai e oleaca si fac 33...de primaveri...hahahahaha...asa-mi scriau colegii cand eram mica ,imi scriau felicitari...la multi ani pentru cele 7 primaveri...la multi ani pentru cele 10 primaveri....Iata ca se facura 33 si nu-i rau deloc..si iar sunt plina de intrebari, multe dintre ele retorice, ca intotdeauna...sunt rezultatul bananaitului meu zilnic prin oras, prin parcuri, prin magazine, pe niciunde si peste tot cu fi-mea la purtator, prilej cu care ma uit in jur si ma intreb, asa se nasc de ce-urile....

1. De ce te-ai imbraca elegant, relativ termen, e drept, ti-ai lua papornita pe cot si ti-ai trage in picioare o pereche de ...de....de... cum sa le zic...troace de pantofi cu toc care imita , de fapt, niste adidasi????

2. De ce ai iesi afara, sau oriunde, de ce ai "iesi" chiar si inauntru imbracat intr-un tricou pe care sa scrie cu majuscule PULAI???? de ce? de ce? de ce?

3. De ce ti-ai trage copilul de urechi pana sa-l ridici de la podea, tinandu-l de ureche, de fata cu alti copii si i-ai repeta intr-una ..uite cum se uita la tine, uite-te, sa te fac de ras, ca nu esti cuminte..te doare? sa te doara,ca nu esti cuminte!!!!

4. DE CE vreodata, in viata asta si in cealalata i-ai spune copilului tau "Te calc in picioare!!!!" De ce? Nu e injositor pentru tine si umilitor pentru el? La intrebarea asta chiar nu vreau raspuns, oricare ar fi el si ar justifica adresarea intrebarii, nu vreau sa aflu, vreau sa cred ca nu sunt multi oameni care mai fac asta...

5. De ce mai sunt copii in parcuri, in aprilie, cu costumas de blanita, caciuca de lana si fular la gura, in carucioare, de ce???????? whyyyy oh whyyyy???

6. De ce strigi in gura mare pe holul gradinitei ca fetita ta nu are voie sa bea laptele pe care il primesc de acolo, asa cum fac colegii ei, pentru ca este ieftin si pentru ca ii incalzesti tu unul mai bun acasa????

7.De ce femeile care stau sa nasca sau tocmai au facut-o inca mai au in jurul lor oameni, multi dintre ei, persoane "serioase", care tin mortis sa le spuna ca nu au lapte si nici nu vor avea o perioada, si apoi daca n-ai, nu-i nimic, da-i un biberon ca nu moare copilul...

8. De ce mai sunt inca pediatrii/medici de familie care fac scheme de alimentatie pentru gandacii de 4-5-6 luni cu legume, carnita, ousor, toate odata, cu putin zahar in ele daca odrasla neascultatoare refuza preparatul??? DE CEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE????

9.De ce ai plati vreodata 145 de lei pentru o sepcuta de bebe?????????? Mi-ar placea ca raspunsul sa nu fie..pentru ca ai bani..nu justifica, zic...gen..cum zic , adica, na...zic si io..

10. De ce nu ti-ai tine copilul in brate camd plange sau cand rade, de ce nu l-ai vrea langa pieptul tau cat mai des, doar pentru ca altii iti spun cat de rau faci, ca-l inveti, ca nu-l dezveti, ca..ca..ca????

11.De e nu i-ai trage caciulita de pe ochi, nas , gura, copilasului de 7-8 luni, care se zbate in carucior de nervi, pe motiv ca daca i-o iei de acolo, intra praf????

12. De ce i-ai cumpara vreodata bebelusului tau un borcanel gata facut, din supermarket, care sa contina cartof pasat...sau morcov cu telina, sau piure de mere??? de ce????? de ce???  Inteleg(de fapt, nu inteleg, dar, ma rog) sa-i cumperi un borcanel cu minuni rare pe care nu le poti pasa tu, dar altfel.....

Cred ca ma opresc aici, sigur mai am nelamuriri, le las pentru 43, pentru 53, sigur voi fi vesnic nelamurita...

Amintiri

Amintirile mele, puse pe hold de ceva vreme, reinvie zilele astea...De copilaria mea, marcata puternic de primavara, nu-mi aminteste cel mai puternic nici mirosul de mancare, nici vreo vacanta anume, nici altele ca astea, ci batutul de covoare...nu ca as fi prestat eu asa ceva in copilaria mea, dar asta era vestitorul primaverii in mintea mea...azi, langa flacara aragazului, lipita cu nasul de geam si adulmecand mirosul de primavara de afara, am auzit oe cineva facand asta si m-am intors mult in timp, la zile frumoase, cand ma pieptanam si bagam caciula jn ghiozdan dupa ce treceam de fereastra de unde m-ar fi putut vedea mama sau mamaie, fugeam la scoala si-mi atarnam un cercel in plus  in ureche, caci de mai multe gauri nici nu se punea problema, nu-mi dadeau voie......batutul covoarelor si soarele minunat de afara ma readuc la viata, dupa mai bine de 20-25 de ani simt la fel.....
  La multi ani , jucatoarea mea preferata de poker, te asteptam acasa, sa inveti sa mergi si sa mai stau macar o data in viata asta langa tine cu "Cei trei grasani" in mana si cu stranepotii langa noi, in timp ce altii bat afara covoare....
     Cu primavara asta de afara, azi cred ca ma si pieptan.....:)))

Eu diversific, el diversifica, ea diversifica

Toti ai casei diversifica cate ceva, eu, mai mult decat oricare dintre ei, ma lupt cu mine si diversific stari, fac planuri si le las, ma gandesc la echilibru si-mi revin, ma lupt cu mine si nu-i rau mereu..In ceafa mea, pe locul imediat urmator, sta STefan, care se lupta cu noul mai mult decat oricine, se lupta cu el si cu toate "nu-urile" din lume, loveste, plange, rade, apoi vine si ne spune ca ne iubeste si ca vrea sa stea cu noi....Ea diversifica, caci despre eae vorba aici, ea ia totul de la zero, rade cu sufletul, rade sincer si senin, chiuie, ne mangaie doar atunci cand nu ne baga degetele in ochi si in nas, ne transmite mesaje usor de inteles daca suntem atenti, dar, mai mult decat atat, diversifica alimentatia....despre tati, ce sa zic, diversifica si el, pe langa noi, cu noi, la el totul e mai simplu...
   Daca Ana are mere, VIo le mananca. De mai bine de o luna si jumatate, zgaiba inghite cu nesat tot ce-i duci la gura. A trecut usor la alimentatia solida, pastradu-si totusi obiceiul de a plescai de zor cand i se face dor de mine in ipostaze sexy si rele...Am luat-o incet, stiam ca asa e cel mai bine, cu pasi maruntei, ziceam eu, mai intai o bucatica de mar sau una de para, putin morcovel, pastarnacel, cine mai doreste cine mai pofteste patrunjel, merge si oleaca de dovlecel, sta la rand un gram de curcanel.....N-a mers asa....bucatica de mar a fost un mar, morcovelul a fost una bucata morcov in toata regula, zeama de portocala a fost sfanta, desi as lua palme de la multe mame, nu, portocala sau mandarina se storc in aproape orice piure de fructe pe care il facem..nu il bem ca atare inca, dar il adaugam in diverse mocirlite pe care le experimentam.....Branza calcica la noi e lamaitica deocamdata, caci e mai simplu si mai gustos, este facuta din lapte de VACA....woooowwww...nu e bine cu laptele de vaca la sugari....ba uite ca e bine, nu are intoleranta, deci e bine....N-o sa ma mulg ca sa-i fac trei linguri de branza, iar despre lapte formula, nici cu el nu suntem prieteni, nu avem prin preajma...asa ca mu mu mu and so help us God....
    Exista si cateva reguli la care tin, putine la numar.....fara strop de sare, fara strop de zahar sau alte arome care sa imbunatateasca gustul preparatului...pana pe la 1 an, desi nu fac planuri si nici nu ma uit in calendar sa vad daca pot pune sare au ba...Alimentele sunt consumate ca atare, crude, unde se poate sau preparate la aburi/fierte, pasate si iaca castronelu-i gata. Mai respectam si regula cslor 3, 4 zile de pauza intre alimentele noi, oarecum orele de masa si cam atat....Asadar nu ma feresc de lactate din lapte de vaca, nu ma feresc de gluten, mamzel nemanifestand nicio intoleranta si nu o sa mai dureze mult pana cand  nu o sa ma feresc de fainoase, tinand cont de faptul ca subtirica nu s-a omorat prea Tre cu luatul in greutate, deci ne permitem cate o merdenea zi cate o portie de paste cu bacon din cand in cand, poate chiar si niste lasagna...Ce nu am inteles eu nici la copilul numarul doi este cum vine autodiversificarea despre care citesc in multe locuri...copilul nu a dorit piureuri din nimic, a luat bucati sau bucatele si a preferat  sa manance asa....nu ma lamuresc cum merge treaba asta, la noi nu functioneaza...si violeta sta ziua in mana cu morcovi, ardei, telina, pastarnac, dar nu pot spune ca le mananca, ci doar ca ls mozoleste si apoi le arunca pe jos astfel incat pufoasa ei mamica sa se aplece dupa ele, poate asa se simte si o ia serios din loc cu ceva miscare/alergare, something..
Si ca tot veni vorba de mamica cea pufoasa, a diversificat si ea azi niste paste integrale cu ton, rozmarin, branza cremoasa si delicioasa, peste care a aruncat de sus neste nuci si neste merisoare si pofta a fost mare mare....evident dupa don'soara care a servit dovleac copt cu piept de curcan...
And just for fun, iata cu ce a venit sotu' acum cateva zile acasa....Stefan a cerut biscuiti si banane si biscuitii bine facura sa fie in ton cu vremurile...sa nu ramanem de caruta, daca tot nu avem niciun IPhone in casa......
Later edit.....nu e chip de doua zile sa atasez doua amarate de poze pe care vreau sa le vedeti..nu-i chip, renunt...era o poza cu biscuiti in forma de iphone si un filmulet cu fi-mwa plescaind de zor....stau ore cu device-ul deschis, astept si..nimic....next time, maybe
     P.s....ma duc sa coc un cartof dulce, sa diversificam mai departe, zic...see ya all folks
!

Sean Penn...ma man..

Cu temperatura ridicata, cu toane, cu ore,, zeci de ore nedormite, cu asta ne laudam

din nou.  Toti acasa, mai mereu in pijamale, am cam baltit in propriul nostru suc mai bine de doua saptamani...bolnavi de la unul la altul, dar parca se duce, parca iesim putin la liman...in toata ameteala asta, in care noapte de noapte am fost suzeta pentru zgaiba din dotare, ore intregi, am reusit sa fac si nefacute..desigur, pe langa chiftele, chiftelute, mancarute si altele de pus in farfuriile gurmanzilor din familie...sa ma uit la filme...desigur, cocotata in pat cu dvd-ul portabil in brate sau cu ochii cat cepele la protv....nu radeti,atat pot acum, protv...asta pentru ca sunt prezenta seara de seara la Lie to Me/Psihologia minciunii
! Apoi ma mai uit la cate o crima, cate un thriller in care se lasa cu borseli pe nas, cu ciori ucigase, cu tinere strangulate...cred ca am imbatranit pentru ca nu mai gust asta...daca in urma cu 5, 6 ani, stateam cu sotul neclintiti in canapea la Saw sau altele asemanatoare, acum nu mai intra....am vazut apoi Mistyc River si Cloud Atlas, caci esigur eu sunt la nominalizarile de Oscar de acu cativa ani, doar n-o sa vad ca omu vreun film   ca August:Osage County...asta poate peste alti zece ani, desi am planuri mari....Si toate realizaeile astea, datorita zgaibeniei de fi-m ea care s-a cuibarit in mine multe zile zi nu s-a mai dat jos....Si am citit si  In Salbaticie, carte dupa care Sean Penn a regizat Into the Wild.si apoi unde ma uitam si pe unde ma mai dadeam pe net saupe la tv, tot pe Sean Pennil vedeam....asa ca de data asta, sean penn e "ma man".                                                       Si cel mai potrivit ar fi acum un noapte buna spre buna dimineata, dar vad ca e un film cu Liam Neeson....sa ma uit, sa nu ma uit?

Despre iubire in 6 luni

     Au trecut 6 luni lila din viata mea de mama...6 luni violet la care am sperat mult timp, cu ravna si cu rabdare....este pentru prima data de multi ani incoace cand simt ca timpul a trecut prea repede. Au fost 6 luni ale noastre, 6 luni de alaptare intensiva, zi si noapte, fara ceas, fara program, fara loc, oriunde, oricand si oricat, momentele noastre, ale ei de siguranta, ale mele de relaxare si de timp pentru a ma lupta cu gandurile sau a inchide cateva minute ochii si a-i multumi lui Dumnezeu ca ma lasa sa fac asta, 6 luni de stat pe mine, de cocotat in carpele colorate ca sa stie pe intelesul ei ca sunt acolo si nu plec niciodata, aproape 6 luni de scutece refolosibile, care ne ocupa timpul si la care am visat mult, 6 luni asa cum mi le-am dorit cand era inauntru...6 luni ale fetitei lu' tati, pe care o vedeam toti brunetica cu ochi caprui, ca el, fata lui,venita pe lume atunci cand si-a dorit el, cadoul perfect pentru 32 de ani....livrarea insa a fost si de data asta blonda ca aurul, cu ochi albastri ca cerul....6 luni de continuare a ceea ce ma invatase Stefan, sa fiu mama, sa fiu responsabila, sa pot orice, chiar daca nu pot, dar altfel...Acum sunt doua mame intr-una singura...Sunt mama lui, asa cum am stiut dintotdeauna ca voi fi, si mama ei, asa cum nu mi-am imaginat niciodata...Siguranta mea, instinctele mele esuate care-mi spuneau mereu ca voi fi mama unuia sau mai multor baieti, a fost daramata, si uite asa mai invat o lectie....
      Au trecut 6 luni in 4, nu intotdeauna usoare, cu multe capcane, cu stari, cu lipsuri, urmate imediat de bine, asta ca sa nu uit niciodata ca pana si cei ce n-au inotat niciodata, se pot mentine la suprafata, ba chiar pot ajunge la mal, ba chiar pot concura, ba chiar pot castiga cursa...
     Au fost 6 luni altfel decat oricare alte 6 luni din viata mea si, daca ma uit in urma, niciodata nu mi-as fi imaginat ca voi ajunge aici...multumesc lu' mama si lu' tata si lu' sotu' si fanilor si, nu in ultimul rand lui Dumnezeu...I love you all, fara voi nu as fi reusit....si ii multumesc lu' Maical pentru poza asta minunata de mai jos....:))

Looking back..

Au terminat toti cu Craciunul, cu beteala, cu globuletele, cu mosii de ciocolata, cadouri, colinde, petarde, urari, eu insa n-am apucat sa termin postarea asta de mai bine de doua saptamani...a fost un iures frumos de sarbatori presarat cu multa oboseala, lipsa de timp si vizite fugare, oameni dragi cu care n-am apucat sa termin o conversatie, mancare, bunatati, mirosuri, zeci de cadouri frumoase, copiii fericiti....si asa s-a mai dus un an...Ma uit in urma, fac des asta, si cred ca am ramas putin in 2013...a fost un an plin si prea frumos...de familie, cu inceputuri si succese, pentru mine un an de suflet, pentru el un an cu un suces profesional, pentru Tatan un an nou cu multe invataminte, iar pentru floarea mov o jumatate de an de bun venit....si bun a fost...
Anul asta..acum cel putin, imi gasesc mai greu cuvintele...o sa vorbeasca pozele pentru mine.....

P.S --HAPPY SIX MONTHS, MY LITTLE PURPLE FLOWER!!!!

First love...

Run, Tatanu, run.../Ride, my boy, ride...

Welcome...

We all love you..

..that much..:))

..and so it was our first Christmas for four...

....adorable kids around..

...sweets everywhere

perfect poker team ever.....

HEY, MAN...DONE A GOOD JOB LAST YEAR, RIGHT???