Acum cativa ani, doi mai exact, cand nu-mi imaginam ca voi fi mama unei fetite, stiti, nebunia mea, ca n-o sa am decat baieti, bla bla tra la, cand eram inconjurata de bratele lui Stefan, cand nu speram la fericirea de acum, ei, atunci, a aparut in viata mea o margica mica mica, cu ochi negri, mici, cu falci si cu miros de parfum cum numai ei il au....si urma sa fie a mea, indirect, sa-i promit lui Dumnezeu ca, din umbra, cumva, candva, mereu o sa am grija de ea...S-au dus doi ani frumosi, a venit si floricica mea mov si acum am 3 copii.....La multi ani, Antonia, sa ajungi departe, unde te duce viata, sa razi si sa plangi cat poti, cat vrei, sa mangai, sa fii buna si sa mergi cu capul sus mereu. Si daca ti se inchid usi, vino si pe la noi,avem 8 brate deschise si 4 suflete empatice....
La multi ani, Anto!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu